Zi de vis la ADCC, in Barcelona. Semifinalele, finalele si competitia la Open au adus intalniri care vor ramane cu siguranta in istoria grappling-ului. Surprizele au fost si ele mai multe ca in prima zi.
Prima s-a produs la cat. cea mai usoara. Nou-venitul Rafael Mendes (ne mandrim ca vi l-am prezentat cu ceva vreme in urma, alaturi de fratele sau, ca viitoare staruri ale grapplingului) a reusit sa-l invinga prin finalizare pe celebrul Leo Vieira, in semifinale, pentru ca apoi sa-l invinga si pe Cobrinha pentru a-si adjudeca titlul. Iata, se insumeaza 2 victorii pentru “Rafa” in acest an impotriva unuia dintre cei mai dominanti grappleri ai ultimilor ani, de data aceasta presand continuu, fara sa foloseasca garda 50/50 care l-a facut si ea celebru. Medalia de bronz i-a revenit lui Ryan Hall, intr-un meci cu Jeff Glover, deoarece invinsi din semifinale, Leo Vieira si Rani Yahya, n-au mai putut continua din pricina accidentarilor.
La -77 kg o alta surpriza. Pablo Popovitch a reusit sa-l invinga pe eternul rival de la ADCC Marcelo Garcia, prin finalizare. Asta dupa ce trecuse si de Gregor Gracie. Medalia de bronz i-a revenit acestuia din urma, intr-o lupta cu Nakamura.
Braulio Estima, intr-o forma excelanta anul acesta, s-a impus destul de lejer la -88, in finala impotriva lui Andre Galvao, pe care l-a finalizat la fel cum facuse si cu un tur inainte in meciul cu Rafael Lovato Jr. Bronzul a trecut la gatul lui David Avellan, invingand lejer un Lovato Jr., accidentat in semifinale.
Cum era de asteptat, Xande Ribeiro a dominat cat. -99, trecand de Vinny Magalhaes in semifinale si apoi de Gerard Rinaldi. Vinny a reusit sa ocupe locul III.
La cei mai grei dintre competitiori, Fabricio Werdum nu a avut probleme sa-si adjudece aurul, dupa ce i-a invins pe Saulo Ribeiro si, respectiv, Roberto Cyborg Abreu. Saulo, care si-a anuntat la final retragerea din competitii, a pierdut la decizie, dupa doua reprize de prelungiri, impotriva lui Monson, cu care a luptat purtand bluza de la gi. Brazilianul (care cantarind 90 kg a luptat la categoria + 99) a tinut un speech emotionant la microfonul salii, multumind tuturor celor prezenti si parafrazandu-l pe Royce Gracie, de data aceasta cu referire la ADCC: ”I build this house!”.
Marea surpiza a editiei a preodus-o la Open, Gunnar Nelson (-88 kg). Dupa ce a trecut de Jeff Monson si David Avellan, a trebuit sa se recunoasca invins in semifinale in fata lui Xande. Din pacate, pentru el, a pierdut si bronzul, care i-a revenit lui Magalhaes. Finala a fost umbrita de accidentarea lui Xande, dar care nu ii micsoreaza cu nimic din merite lui Estima, care a avut un parcurs fara cusur la aceasta editie. Deci, dupa ce si-a trecut in cont titlul la -88, Braulio castiga si titlul cel mai ravnit, campionul categoriei Open.
Saulo, cu bluza de la gi, in asteptarea meciului cu Monson:
…si la speech-ul tinut pentru retragere:
Werdum sarind in grupul numeros de suporteri care l-a sustinut, dupa victoria la + 99:
Braulio intr-o incalzire mai putin obisnuita:
…si finalizandu-l pe Galvao:
Cobrinha a reusit prin aceasta kimura sa-l accidenteze destul de grav pe Yahya:
…dar a trebuit sa se recunoasca invins in fata lui Mendes:
Si Braulio cu cele doua medalii cucerite:
super tare!
RAFA L-a finalizat pe Leo Viera?WOW!Sunt mandru ca am fost la seminarul lui Rafael Mendes de acum cateva luni.Pustiul e tare rau!
Nu stiam ca Popovitch l-a finalizat pe Garcia. Peste tot am citit ca i-a trecut garda si a castigat cu 3-2.
Foarte tare mendes. are centura neagra luata de un an, si l-a batut pe cobrinha a doua oara, de data asta fara kimono si fara 50.50. intrebarea mea e simpla: CUM DRAQ???
@ Florian
Asta are legatura si cu discutia “Kron e manz; centura neagra de doar un an etc.”. Si e foarte simplu, Rafael e un fenomen, Kron, nu. Ca cel din urma poate ajunge un nume mare, e cu totul altceva. Dar mai are de munca mult. Din pacate, si o sa se vada in interviu, parerea mea e ca nu are tot ce-i trebuie mental sa fie campion in momentul asta. E evident insa ca presiunea de a fi baiatul lui Rickson e explicatia. Mai cred ca un titlu important, nu neaparat Mundial sau ADCC, ci un Pan Am, de ex., cu ceva competitori de valoare, l-ar descatusa.
personal am fost surprins de victoria lui rafa mendes asupra lui leo vieira unu din favoriti mei,dar se pare ca pustiu e tare si reprezinta viitorul in bjj
tocmai am vizionat pe youtube meciul dintre Rafael Mendes si Leo Viera.Meciul e extraordinar.La un moment dat am impresia ca se lupta doi paianjeni.Ei isi folosesc atat de bine picioarele incat dau impresia ca au patru maini.
Nu am vazut niciodata un meci atat de tehnic la un asemenea nivel si cu o miza atat de mare.
Cum spun si comentatorii Rafael Mendes e un briliant.
Daca nu era fi-su lu Rickson, sigur era considerat si Kron un fenomen.sa nu uitam cate meciuri consecutive castigate prin submission are la centura maro. de primul meci la centura neagra si pana acum a evoluat foarte mult.
Si hai sa vedem si cu cine a pierdut, cu Marcelo Garcia. no gi. Marcelinho este regele No Gi-ului imo, urmasul lui Royler. In locul lui Kron ar fi putut fi oricand Mendes. Si totusi, pentru Marcelinho nu a fost o plimbare in parc, a fost un submission pescuit, nu setat.
Stiu ca Mendes este in verva, si mie imi place jj sau, dar nu mi se pare a fi un fenomen mai mare decat Kron. Ok, poate putin mai mare, dar foarte putin, si totusi, dupa Roger.
Roger nu are 19 ani si cei doi nici nu au aceleasi calitati fizice native ,deci il excludem pe Roger.Comparatia nu are rost.
Kron a invins prin submisii toti cei 40 de adversari care am auzit ca i-a avut la centura maro.E de respectat,dar acest pusti(nu ca, Kron ar fi mai mare,diferenta dintre cei doi e de un an)e extrem de talentat.
Am fost in vara asta la seminariile ambilor,ptr.ca la RICKSON CUP au fost invitati printre altii atat Rafael Mendez cat si Kron Gracie.E mare diferenta intre ceea ce preda Kron si Rafael.
Plus ca, Kron nu a vrut sa lupte ca (cica) a venit cu doar o zi inainte de concurs si nu s-a odihnit,desi era inscris la concursul cel mai important al anului in Japonia,organizat chiar de tatal sau.
Vreti sa va zic ce cred?I-a (le-a)fost frica ca va pierde si ca infrangerea va conta in palmaresul lui KRON de la care se asteapta minuni.Kron timp de aproape o saptamana,dupa competitie s-a antrenat cu noi la AXIS TOKYO ,ptr.ca senseiul meu cu Rickson au organizat evenimentul.Am fost acolo cand ABMAR BARBOSA(DRYSDALE TEAM)l-a finalizat intr-un sparring pe Kron cu un knee-lock de toata frumusetea.Am ramas socati avand in vedere numele lui Kron .Totul e posibil la Kron ca asa cum si Tudor si alti cunoscatori zic,KRON nu a ajuns la maturitatea necesara sa aibe rezultate uimitoare la centura neagra.Si eu impartasesc aceasi parere vazandu-l si chiar vorbind cu el atatea zile.El e baiatul lui tata,nu mai are rost sa ne amintim si sa precizam cine-i “tata”.Rafael Mendes nu cred ca a fost copilul(adolescentul)caruia familia i-a pus pe tava tot ce a vrut.
Oricum ceea ce a obtinut KRON e super ,e chiar extrem de aproape de urmatorul pas ptr.a fi exact ce se asteapta toti.
Concluzia este ca ambii pusti sunt super-valorosi,dar Rafael e ceva aparte.O dovedesc rezultatele sale.
CINSTE LOR !
@Mario: ai dreptate, cred ca Rafael Mendes il face si pe Rickson acum. Poate acum 20 de ani nu avea sanse, dar acum cred ca Rickson nu are sanse, pentru ca e batran si nu cred ca poate face fata noilor rigori ale jiu jitsului, de genul garda 50/50 sau rafael mendes, care e asa cum ai zis si tu, un fenomen!
E o capcana, Mario! Nu te lasa pacalit de banditu’ asta.
Revenind, citeam un articol in Gracie Mag-ul de luna asta exact pe acest subiect: de ce unora le e greu sa faca pasul de la performantele de la maro, la unele asemanatoare la neagra. Una dintre explicatii tinea de timp (8, fata de 10 minute), alta de experienta (la maro esti de 2-4 ani, pe cand la neagra poti sa fii si de 10-15). Din pacate, desi mentioneaza si ei numele lui Mendes si Kron, nu gasesc o explicatie pentru o astfel de diferenta.
Din punctul meu de vedere, performantele lui Kron la maro, nu sunt de exceptie, daca luam in considerare adversarii lui.
Va dau un exemplu: 2001 – Roger si Jacare campioni la mov pe categorii, Jacare la Open, intr-o finala cu Werdum. Garcia nu apare. 2002 – Garcia, Jacare si Roger, devin campioni mondiali pe categorii la maro, iar Roger la Open si Jacare vice. 2003 – Jacare invinge la maro in cat. (pe Drysdale in finala) si Open, Garcia e vice pe cat. la negre, iar Roger e vice la Open la negre (!). 2004 – Garcia si Roger, campioni pe cat. la negre, Jacare vice in cat. si campion in Open (!!).
Acestia sunt fenomene. Unde e diferenta? Plaja de adversari la maro e extrem de restransa (mai restransa ca la albastra si mov), pentru ca se sta foarte putin la acest nivel (in jur de 2 ani). Si atunci, mai ales cand in generatia ta, nu ai adversari valorosi, poti lua un titlu si sa nu confirmi mai departe la negre. Iar aici e diferenta dintre “talente” si “fenomene”. Kron e un talent, ceilalti (Jacare, Garcia, Roger, Arona, Mendes etc.) sunt fenomene. Kron are deja doua Mundiale la negre in care nu s-a plasat in primii patru.
Asa ca problema nu trebuie privita in sensul “de ce nu confirma campionii de la maro la neagra”, ci trebuie privita conjunctura.
Acum realizez capcana intinsa de fratele Floriansky.Ha!Ha!
Are logica ce spui,Tudor.Eu faceam doar comparatie stricta intre Kron si Rafa.Rezultatele vorbesc.
Daca aducem aminte ceea ce reprezinta Robson Moura,Jacare, Garcia sau Roger in BJJ trebuie sa vorbim deja la superlativ.